17 octombrie 2009

Hasta la vISTA, baby

Acum ceva vreme am primit o solicitare din partea societăţii ISTA de-a majora tariful serviciului de citire – calcul, a repartitoarelor de căldură, asta după ce cu un an în urmă această propunere a fost respinsă de Comitetul Executiv al Asociaţiei de Proprietari din simplul motiv că prin încheierea contractului s-a stabilit şi acceptat menţinerea tarifului fix, exprimat în euro pe toată durata acestuia.


În plus de asta, ISTA a recomandat instalarea unor repartitoare cu unde radio care ar însemna muncă mai confortabilă pentru ei pe cheltuiala asociaţiei de proprietari. Între noi fie vorba, dacă vor să-şi facă munca mai usoară, să o facă pe cheltuiala lor.


Şi acum se pune întrebarea de ce firmele prestatoare de servicii îşi permit să uite de clauzele contractelor negociate? De ce schimbă preţurile negociate în perioada de valabilitate a contractului? De ce un prestator de servicii uită că rolul unui contract este tocmai de-a împiedica părţile să se răzgândescă după cum au chef ?


Poate pentru că ştiu că sunetm dependenţi de ei sau poate că ştiu că nu putem renunţa la ei pentru a merge în altă parte sau poate pentru că ar trebui să citim contractele cu mai multă atenţie înainte de a le semna. Ar trebui să cunoaştem fiecare detaliu, fiecare clauză pentru a ne şti drepturile şi obligaţiile şi a ne putea feri de dedesubturi şi interpretări. Normal ar fi în această situaţie să le spunem “Hasta la vISTA baby”, dar în cazul lor monopolul pe piaţă funcţionează perfect.