Basme naive

Naivitate, inocenţă, fericire, sunt numai câteva dintre atributele copilăriei pe care le conştientizăm doar când e cam târziu.

Să nu uităm acea perioadă din viaţa noastră, când totul părea aşa de simplu şi viaţa se reducea la „acum şi aici”. Nu aveam timp să ne gândim la ziua de mâine şi de altfel nu intra în „atribuţiile noastre” de copil să ne îngrijim de cele necesare vieţii, erau alţii „însărcinaţi” cu problemele astea. Noi trăiam în lumea magică a poveştilor, acolo unde întotdeauna binele ieşea învingător, iar oamenii erau sănătoşi şi fericiţi până la adânci bătrâneţi, iar pensiile le erau grase şi frumoase.

Haideţi, să ne întoarcem în timp, să redevenim copii. Să ne imaginăm că trăim într-o lume minunată, în care personajele din viaţa reală devin personaje de poveste.

Magicianul Traian, care cu ajutorul unor „manevre” numai de el ştiute, a făcut să dispară 16 nave din „flota regatului” (ce înseamnă domnule să te ştii cu bagheta magică!). Zâna Elena, care ne face cunoscuţi în toată lumea şi datorită acţiunilor ei regatul va primi “trei mere de aur pentru performanţă”. Este şi prinţesa Elena, ce ne reprezintă în „cercurile înalte ale societăţii” şi care prin vorbe meşteşugite şi discursuri îndelung pregătite ne urează să avem „succesuri” în tot ceea ce facem. Îl avem şi pe prinţul Victor, care şi-a găsit aleasa inimii, pe Daciana, printre colegii de palat. Nu lipsesc zmeii FMI, dotaţi cu mai multe capete, ce prin

Moştenire pentru copiii noştri

5 iunie - Ziua Mondială a Mediului. În toată lumea se desfăşoară tot felul de evenimente şi acţiuni “eco”, pentru a ne aminti că trebuie să fim mai responsabili în acţiunile noastre zilnice. Bineînţeles că acţiunile dintr-o singură zi, nu rezolvă problemele de mediu, sunt ca “o picătură de apă într-un ocean”, dar pot să constituie primul pas pentru fiecare dintre noi. Pot să ne ajute să conştientizăm că un gest „eco” mărunt, făcut de mii şi milioane de oameni, în toate cele 365 de zile ale fiecărui an, în fiecare clipă a fiecărei zile, poate avea un impact benefic asupra mediului înconjurător.

Iată câteva dintre lucrurile mărunte pe care le poate face oricine:

- Economiseşte energia: stinge luminile când nu ai nevoie de ele, cumpără becuri economice, nu lăsa aparatele în standby

- Încearcă să mergi mai mult pe jos sau cu bicicleta, foloseşte mijloace de transport în comun, alege o maşină cu un consum cât mai mic

- Foloseşte hârtie reciclată, astfel economiseşti bani şi energie, ajuţi la salvarea pădurilor şi la păstrarea habitatelor animalelor sălbatice

- Foloseşte pungi din materiale biodegradabile, descompunerea naturală a pungilor de plastic necesitând peste 200 de ani

- Încearcă să nu risipeşti apa: fă un duş în loc de baie, închide robinetul cât timp te speli pe dinţi, verifică şi repară robinetele

Cele mai multe implică un efort minim din partea noastră, dar ne ajuta să trăim mai sănătos, ne ajută şi din punct de vedere financiar, reducând valoarea facturilor la energie electrică, la apă, la combustibil. Şi nu în ultimul rând dau şansa unei vieţi mai bune copiilor noştri. Măcar noi să încercăm să facem câte ceva pentru că din partea celor care ne conduc, slabe speranţe...

Dacă-i protest...bal să fie

Cei de la vestic.ro au surprins nişte secvenţe foarte bune de la protestul arădenilor faţă de măsurile anti-economice şi anti-sociale ale guvernului. Atitudinea unora din poze (prietenii ştiu care) ne arată clar de ce nu ne iau în serios cei care conduc ţara asta. Pe când şi dansul pinguinului? Probabil că la iarnă când o să ne ia naiba de frig în case. Păi fraţilor de suferinţă, dacă vrem să fim luaţi în serios, trebuie să ne luăm noi în serios în primul rând!

Închis pentru inventar

Este o vorbă românească care spune: „când nu ai de lucru îţi cauţi” şi se potriveşte mănuşă în cazul iniţierii proiectului de inventariere a suprafeţelor radiante din interiorul clădirilor.

Nu zic că este inoportună o asemenea acţiune, ca idee în esenţa ei este bună, dar trebuie lăsată ca aplicare la latitudine asociaţiilor de proprietari care sunt “stăpâni” ai imobilului respectiv. Blocurile la care ar fi bună o asemenea inventariere, în special în apartamente, sunt acelea fără repartitoare. De ce? Pentru că, în timp, s-au făcut schimbări de calorifere, montându-se unele cu număr de elemenţi mai mare decât cel prevăzut în proiectul blocului. Asta nu ar fi nimic dacă administraţia blocului ar fi anunţată în mod onest despre aceste modificări, dar nu prea e cazul, doar trăim în Românica. La blocurile cu repartitoare aceste schimbări se pot ţine sub control deoarece repartitoarele nu pot fi demontate decât de reprezentantul firmei care le citeşte. Acesta ia în calcul modificarea făcută pentru a schimba modul de calcul.

Dar această stare de fapt nu trebuie combătută prin forţa obligativităţii printr-o hotărâre CLM care, fie vorba între noi, ar fi cam abuzivă. Mai corect ar fi să se prezinte oamenilor un mod tehnic de rezolvare, utilizând standardul de echivalenţă care se aplică în calculele pentru înlocuirea corpurilor de încălzire cu altele. Astfel comitele executive ale asociaţiilor de proprietari pot hotărî în cunoştinţă de cauză repartizarea echitabilă a cheltuielilor cu încălzirea.

ANRSC - ul nu obligă ci doar recomandă nişte măsuri care, consideră ei, ar duce la o repartizare a costurilor cu energia termică cât mai corectă.

Nu înţelegem de ce baba se piaptănă tocmai acum când ţara arde. Când populaţia este bulversată de ideile năstruşnice “anti criză” ale guvernului, edilii vin cu tot felul de idei “originale”, care generează costuri suplimentare şi nejustificate pentru populaţie. Cică pentru ca CET să-şi facă o bază de date cu situaţia caloriferelor din imobile. Păi ce treabă are CET-ul cu elementele caloriferelor din apartamentele oamenilor, când “misiunea” lor se încheie la branşamentul de la intrarea în bloc? Nicio treabă. Dacă chiar vor să-ţi facă baze de date, să şi le facă pe banii lor.

Aşa se întâmplă când se iniţiează proiecte fără consultarea celor implicaţi, care poate au şi ei ceva de zis.

În concluzie, nu e rău să se facă asemenea inventarieri, dar trebuie înţeles că suntem proprietarii acestor imobile şi trebuie să hotărâm noi, ce şi cum, în legatură cu ce ne aparţine.

În final, remarcăm şi faptul că s-au trezit să comenteze pe această temă şi luptătorii pentru binele blochiştilor, cu iniţialele U-la-la. Apropo, cum mai staţi cu lupta împotriva E-ON Gaz, că au intrat în vigoare noile contracte... pătate cu sângele vostru de viteji?

Iartă-mă, băieţelul meu!

Iartă-mă pentru că:

- în decembrie 1989 am ieşit în stradă cu speranţa într-un viitor mai bun

- în anii 90 am ales serviciul crezând că munca mă va duce spre bunăstare şi nu alergatul prin pieţele vecinilor noştri pentru a vinde şi a cumpăra mărfuri

- am fost naiv şi am crezut în sloganul „nu ne vindem ţara”

- imediat după Revoluţie nu am ales o altă ţară în care să trăiesc

- nu am luat credite de la Bancorex, ca mai apoi să o falimentez ca să nu trebuiască să dau banii înapoi şi să devin un om de afaceri "serios"

- am folosit mâinile pentru a munci şi nu pentru a curăţa scame inexistente de pe reverele altora

- nu am avut bani să-i bag la „Caritasul"de la Cluj

- am fost naiv să cred în valorile româneşti şi să sper într-o viaţă mai bună.

- am asistat nepăsător la mineriade, la bătăi între români şi maghiari, cetăţeni ai acestei ţări

- am muncit 14 ani în cadrul aceleiaşi societăţi comerciale pe un salariu de mizerie cu credinţa că poate într-o zi...

- mi-am plătit taxele şi impozitele, tot mai mari în fiecare an, pentru ca blestematul de buget al ţării să nu rămână fără bani

- pe vremea când erai bebeluş te-am înfăşat în scutece de bumbăcel şi nu cu Pamperşi

- ţi-am reparat jucăriile şi nu mi-am permis să-ţi cumpăr altele noi

- te-am plimbat cu un cărucior second-hand, care era mai tot timpul la reparat

- nu întotdeauna ţi-am putut satisface micile dorinţe când stateai lipit cu năsucul de câte o vitrină cu dulciuri sau jucării, fără să faci mofturi şi istericale

- îţi cer să înveţi, să fii cuminte, să fii cinstit; s-ar putea să-ţi fac un rău

- nu am intrat în nicio "gaşcă" care să mă ajute să cumpăr şi eu o fabrică cu buletinul, ca astăzi să fii şi tu dintr-o familie de "elită"

- am fost un cetăţean onest şi corect (adică un fraier)

- nu am dus o viaţă nesimţită până la vârsta asta

Şi nu în ultimul rând IARTĂ-ŢI mama şi tatăl că la un moment dat au fost egoişti şi s-au hotărât să facă un copil în ţara asta.

Dar o promisiune tot am: voi face tot ce depinde de mine ca să pleci cât mai departe, fără să te uiţi înapoi, ca să nu ajungi să-i scrii şi tu copilului tău astfel de rânduri.