Se afișează postările cu eticheta gunoi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gunoi. Afișați toate postările

29 noiembrie 2013

Preocupările secolului XXI - Deșeurile

Deseuri

• Anual, intr-un cos de gunoi obisnuit se gaseste destula energie cat pentru a incalzi apa pentru a face 500 de bai, 3.500 de dusuri si pentru a tine tele vizorul aprins 5.000 de ore.
• In medie, fiecare persoana din Marea Britanie arunca saptamanal echivalentul in gunoi a greutatii sale corporale.
• La fiecare 8 luni, Marea Britanie produce deseuri cat pentru a umple intreg Lacul Windermere (cel mai mare lac din Anglia).
• In mai putin de doua ore, Marea Britanie produce destul gunoi cat sa umple cunoscuta Albert Hall.
• Fiecare gospodarie din Marea Britanie produce anual peste o tona de gunoi, cantitatea totala la nivel national ridicandu-se la 31 de milioane de tone in fiecare an.
• Cantitatea de deseuri produsa, intr-o zi, in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square.
• Daca toate dozele de aluminiu in care sunt ambalate bauturile comercializate in Marea Britanie ar fi reciclate, aceasta ar insemna ca numarul cosurilor de gunoi pline s-ar reduce cu 14 milioane intr-un an.
• In 2001 au fost reciclate 42% din cele 5 miliarde de doze aruncate la gunoi. O cifra satisfacatoare in comparatie cu procentul de 2% din 1998, insa tot au ramas 3 miliarde de doze care au ajuns in mod nenecesar la groapa de gunoi.
• In mod surprinzator, reciclarea aluminiului consuma doar 5% din energia care ar fi fost necesara pentru producerea aluminiului nou, si produce doar 5% din emisiile de CO2.
• In Marea Britanie 75% din dozele in care sunt ambalate bauturile sunt din aluminiu.
• O singura doza de aluminiu reciclata, prezerva destula energie cat sa asigure functionarea unui televizor pentru 3 ore.
• In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajelor, in 2003, s-au adunat peste 17.000 de mucuri de

27 noiembrie 2013

Preocupările secoluli XXI - Reciclarea

Reciclare

• O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani. Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani. Pungile din plastic dispar in aproape 30 de ani.
• Sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata. Ele se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi si raman in stomacul loc pana cand acestea mor.
• Mucurile de tigara dispar in 2 ani, insa contin chimicale periculoase care afecteaza solul atunci cand se descompun.
• Energia economisita dintr-o singura sticla reciclata ar putea alimenta un televizor timp de 20 de minute sau un bec timp de 4 ore.
• Daca o familie obisnuita ar recicla toate recipientele din sticla folosite timp de un an, energia economisita ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore.
• Hartia este reciclabila, dar un functionar obisnuit arunca la gunoi 55 – 70 de kilograme de hartie pe an. Americanii folosesc circa 4 milioane de tone de hartie pe an in birouri, destula cat sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri, de la New York pana in California.
• Este nevoie de 200 de ani pentru ca un scutec de unica folosinta sa se descompuna.
• Producerea de cutii de aluminiu, din materii prime, necesita cu 20% mai multa energie decat producerea acelorasi cutii, insa, prin reciclare.
• Producerea de otel din materiale reciclate economiseste 75% din energia folosita in producerea de otel din materii prime.
• Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara ajung in natura in fiecare an.
• O tona de chips-uri din cartofi intra in 12.000 de pungi pentru comercializare, ceea ce inseamna 12.000 de pungi goale de aruncat la gunoi.
• Fiecare sticla de 1,5 litri de Coca Cola reciclata economiseste destula energie pentru a alimenta un bec de 60 de wati timp de 6 ore.
• La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din materie prima.
• In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece se folosesc 4.500 de scutece de unica folosinta sau 48 refolosibile. Diferenta se resimte in mediu.
• Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de electricitate.
• 200 de borcane de sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie.
• Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi.
• Aproximativ 17 milioane de cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002, insemnand 6


http://www.green-report.ro



26 iunie 2013

Platformă de gunoi... next level!

În atenția primăriilor!



26 septembrie 2011

Arădeni, gunoaiele vă atacă!

În ultimele zile prietenii noştri, "păstorii"  asociațiilor de proprietari au lansat o nouă isterie, de fapt o nouă "luptă" (să ne aducem aminte de lupta împotriva E-on, o luptă fără "cap şi fără coadă"), cu prestatorul de ridicare a gunoiului. Motivele luptei fiind hotărârea de consiliu care cică nu este conformă cu ordinul ANRSC (cei care au dat și mult apreciatul ordin 343 cu repartitoarele), că nu s-a negociat cu nimeni, că sunt clauze abuzive. Toate contractele încheiate cu monopoluri au clauze abuzive, vezi firmele de telefonie mobilă, televiziune prin cablu (mai ieri au dat peste cap toate programele TV fără să-i anunțe pe clienți) şi nu am auzit pe nimeni să se lege cu lanţurile de vreo antenă de transmisie. Nu ţinem parte Polarisului, dar haideţi sa ne legăm de alte clauze din contractul cu ei cum ar fi :
- Să se respecte obligativitatea ridicării zilnice a gunoiului
- Să se facă curăţenie mai des pe platformele gospodăreşti
- Să se dezinfecteze spaţiul de depozitare şi să se spele containerele, că de aceea s-au făcut acele scurgeri.
- Să se simplifice modul de primire a facturilor şi diversificarea modalităţilor de plată (de ex. facturile a putea fi introduse în cutiile poştale convenite între părţi cum face CET şi Apă canal)
 Apropo, nu am auzit pe nimeni să plângă de modul injositor cu drumuri multe (aici gândiţi-vă că sunt şi oameni bătrâni şi bolnavi) pentru a recupera banii dacă ai făcut prostia să plăteşti taxa de salubritate pe tot anul.
Aceste aspecte trebuiesc urmărite în relaţia cu Polarisul. Le respectă plătim, nu, îi penalizăm. În rest e simplu, ai aruncat gunoi plăteşti. În toată telenovela asta cei care ies cu o muncă în plus sunt administratorii, pe care nu am auzit să-i apere cineva. Dar mulţi dintre ei au ales să semneze aceste contract pentru că şi aşa oamenii sunt bulversaţi de toată situaţia.
În schimb plata retroactivă a facturilor este normală. Polaris a declarat clar că va duce gunoiul în continuare şi celor care nu au semnat încă un contract cu ei, iar în momentul semnării vor plăti din urmă.

23 septembrie 2011

Arădeni, atacaţi gunoaiele!

Sper că nu aţi uitat, mâine 24 septembrie este ziua curăţeniei generale în Romania. Mă refer la curăţenia zonelor verzi, nu a curăţeniei prin ...”birouri” (ştiţi ce vreau să zic).
Mâine mii de oameni, înscrişi în proiectul Let`s do it Romania, vor declara război gunoaielor din păduri și areale naturale de pe teritoriul României.
Cu toţii ne facem curăţenie în case şi prin curţi, de ce să nu facem şi în ţărişoara nostră dragă?
Dacă nu ai aderat la acest program, dar ţi-ar placea să o faci nu e târziu. Te poţi înscrie ca voluntar pe site-ul companiei www.letsdoitromania.ro şi sâmbătă dimineaţa să te prezinţi la unul din punctele de înregistrare din oraşul tău. Poţi veni cu mănuşi şi saci menajeri de acasă, sau vei primi acolo. La sfârşitul zilei (ora 15) vei avea satisfacţia unui lucru bine făcut.
Deci, participi mâine la Ziua Curăţeniei Naţionale?

17 aprilie 2011

Platforme sub cheie?

În ultimii ani primăria a investit o mulţime de bani în platformele gospodăreşti pentru depozitarea gunoiului menajer. O idee bună, doar că acestea trebuiesc întreținute și igienizate și prin spălare. Este obligatorie prin lege dezinfectarea platformelor. Nerespectarea normelor sanitare pune în pericol sănătatea publică (reprezentant DSP), dar ...“viaţa bate filmul”. În realitatea este cam aşa: „Tot mai mulţi arădeni sunt nemulţumiţi de faptul că platformele gospodăreşti din majoritatea cartierelelor sunt pline de gunoaie, miros urât şi de cele mai multe ori resturile menajere sunt aduse pe străzi de oamenii gunoaielor şi câinii comunitari. Se aşteaptă soluţii  pentru rezolvarea acestei probleme de la asociaţiile de proprietari". Una din propunerile venite de la cetăţeni este

27 aprilie 2010

Ne-am înecat?

Sistemul de depozitare a gunoiului menajer pe platforme gospodăreşti a fost introdus pentru prima dată în urmă cu 4 ani în cartierele Alfa şi Confecţii. Şi cum acesta şi-a demonstrat eficienţa, extinderea la nivelul întregului municipiu a fost solicitată şi de cetăţenii din celelalte cartiere.
Mulţi arădeni au suferit în urma demolării garajelor pe locul cărora urmau să fie amenajate platformele, dar s-a demonstrat că soluţia a fost gândită în folosul comunităţii, a civilizării urbei, aşa că pagubiţii au acceptat decizia.
Aceste platforme ne-au scăpat de aspectul deplorabil de la marginea drumurilor, cu acele containere pline, cu capacele deschise şi roiuri de muşte adulmecând sau nişte picioare în aer, ale căror proprietari aveau capul printre cojile de cartofi. Aceleaşi containere reprezentau şi un real pericol pentru şoferi şi biciclişti.
Dar, ca de obicei, noi românii ne ţinem cu îndârjire de tradiţiile noastre milenare. „ Ne-am înecat ca ţiganul (rromul) la mal” – se potriveşte foarte bine şi în acest caz.
De ce zicem asta? Păi, aceste platforme au fost în aşa fel concepute ca să poată fi întreţinute şi igienizate pentru a nu deveni un focar de infecţie. Aşa încât în perimetrul construit s-a făcut o mică gură de scurgere spre canalul stradal a apei care trebuia să provină, în mare parte, de la igienizarea containerelor.
Într-adevăr, de măturat se mai mătură din când în când (apropo, oare pentru câte astfel de acţiuni pe lună plăteşte Primaria prestatorului?), dar igienizarea prin spălare nu se face.

Şi încă situaţia de mai sus e una fericită, apa care se vede fiind de la o ploaie salvatoare...
E foarte adevărat că mulţi dintre semenii noştri nu stau bine la capitolul ecologie, simţ gospodăresc, respect sau chiar bun simţ. Asta una la mînă. Dar îi avem şi pe veşnicii căutători de „comori” care scot şi sparg pungile şi împrăştie mizeria peste tot. Nu-i putem vâna şi nici nu putem pune câte un gardian la fiecare platformă. În cazul ăsta poate ar trebui să vedem ce containere folosesc alţii.
În final o recomandare pentru edili: înotaţi, înotaţi, că direcţia e bună. Trebuie doar să ajungeţi la mal.

10 martie 2010

Faceţi loc, Aradul pe primul loc!

Aradul este primul judeţ din ţară care a făcut o documentaţie completă ce a fost pe placul celor de la Comisia Europeană şi astfel au primit aprobarea pentru implementarea proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Arad”. Deci.... se poate. Asta înseamnă că se vor respecta normele Uniunii Europene privind gestionarea deşeurilor, colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţiei, transportul şi depozitarea lor. Toate cheltuielile vor fi suportate din fonduri europene. În judeţ se vor construi două staţii de compostare (reciclarea materialelor organice se numeşte compostare - modul natural de a recicla), o staţie de sortare şi mai multe staţii de transfer.
Chiar dacă majoritatea populaţiei este interesată (mai mult din gură) de subiect, puţini români colectează selectiv în mod constant. Motivele cele mai importante sunt comoditatea, ignoranţa şi faptul că oamenii nu ştiu ce presupune efectiv acest proces. Adevarul este că nici dacă ar vrea românii n-ar prea putea face selectarea deşeurilor din cauza lipsei dotărilor specifice.
Prin colectarea selectivă se înţelege colectarea diferenţiată, de la sursă, a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, pe tipuri de deşeuri sau sortimente de materiale şi depozitarea lor în locuri special amenajate în vederea reciclării.

6 februarie 2010

Bunul simţ la gunoi?

Într-o zi coborând scările, am văzut în faţa uşii unui vecin punga cu gunoi, legată frumos şi lăsată acolo. Am trecut, dar m-am întors, am luat-o şi am dus-o eu la tomberon.
Într-o altă zi, tot aşa, punga legată (tot) frumos şi lăsată (tot) în faţa uşii.
Ce să cred ...? Vor să ne arate că aruncă zilnic gunoiul? Nu vor să facă mişcare, urcatul şi coboratul pe scări li se pare un efort prea mare (n-au decât vreo 30 de ani)? Din punctul lor de vedere e ok? Sau probabil consideră că sunt oameni plătiţi să facă asta în locul lor: femeia de serviciu, administratorul sau chiar preşedintele asociaţiei, doar suntem în slujba locatarilor - menirea noastră este să le uşurăm viaţa.
Nu ştiu care este adevăratul motiv ...eu înclin să cred că

12 august 2009