Ce și de ce reciclăm? - Hârtia

Hârtia

* O tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani sau aproximativ cinci metri cubi de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză

* Economie de energie: prelucrarea maculaturii se realizează cu un consum energetic de 2-3 ori mai redus decât în cazul folosirii fibrelor celulozice

* Un copac absoarbe până la 27 de kilograme de substanţe poluante într-un an

* Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie

* Se pot recicla ambalajele de hârtie şi carton, cutiile de carton pentru băuturi

* Nu se colectează selectiv hârtia cerată şi produsele mixte (hârtie combinată cu metal)

Va urma...sticla 

Ce şi de ce reciclăm? - Plasticul

Plasticul

* Reciclarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea de CO2 de 2,5 ori

* Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de tone de petrol brut

* Din deşeurile de ambalaje din plastic se obţin: fibre pentru covoare, material de umplutură pentru jucăriile din pluş, materiale izolatoare pentru saci de dormit, carcase pentru CD-uri

* Se pot recicla recipientele pentru băuturi, cele pentru produse lactate, ale produselor cosmetice şi detergenţilor, caserolele din plastic şi polistiren şi pungile de plastic

* Nu se colectează selectiv capacele recipientelor care nu sunt din plastic, ghivecele de plastic, produsele mixte (combinaţii de plastic şi metal)

Va urma...hârtia

Colectare selectivă

Sondajele arată că oamenii ştiu ce-nseamnă colectare selectivă, dar numai în 42 de oraşe au infrastructura necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de containere pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul.

 

Oare când va deveni oraşul nostru cel de-al 43-lea? 

Decreței, oriunde ați fi, amintiți-vă!

Pensiile viitorului. Care pensii?

În ultima vreme, probabil  pentru că este în discuţii Legea pensiilor, se fac totul felul de scenarii privitoare la viitorul sistemului public de pensii din România. Un viitor cam ... „negru” pentru noi. Sistemul public de pensii este de pe-acum în faliment - anul acesta deficitul de la fondul de pensii a crescut la aproape 2 miliarde de euro. La ora actuală sunt 5,5 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de contribuabili, deci fiecare angajat are 1,27 pensionari în „întreţinere”. Dar ce se va întâmpla după 2030, când vor ajunge să se pensioneze „decreţeii”, copiii anilor ’67,’68,’69.?  Mai ales noi, cei care muncim astăzi(decreţeii) și asigurăm pensiile bunicilor și părinţilor noștri, nu prea avem în urma noastră tineri, care să ne asigure pensia cu care să ne întreținem la batrâneţe. Majoritatea avem câte un copil. Din cauza vieţii de nababi pe care am dus-o nu ne-am permis să avem mai mulţi.  Din ce bani ne vom lua pensiile? Scenariile optimiste spun că un angajat va „susţine financiar” 4 pensionari, iar cele pesimiste că un angajat va cotiza pentru 9 pensionari. Deci ar cam trebui să ne obişnuim cu gândul că nu vom putea supravieţui cu pensia de la stat. De aceea finanţiştii ne sfătuiesc să investim în imobiliare, depozite bancare, asigurări de viaţă şi pensii private - fiindcă pensia publică va fi...  apă de ploaie. Probabil ei nu-şi dau seama că noi abia supravieţuim de pe o zi pe alta, cu salariile nesimţite pe care le avem. De unde bani pentru tot felul de investiţii? Asta sună ca sfatul aiurea pe care ni-l dau medicii pe timp de gripă: evitaţi aglomeraţiile! Bine, mulţumim de sfat! S-ar părea că scapă cine poate.