21 martie 2011

Săptămâna Pământului - Beneficiu ecologic

Din perspectivă ecologică, spaţiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător.
Vegetaţia are o contribuţie importantă la :
- epurarea chimică a atmosferei prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon şi eliberează oxigen. În decursul unei zile, o suprafaţă foliară (frunze) de 25 mp furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană;
- epurare fizică a atmosferei prin reţinerea prafului şi pulberilor. O peluză de iarbă reţine de 3–6 ori mai mult praf decât o suprafaţă nudă, iar un arbore matur reţine de 10 ori mai multe impurităţi decât o peluză de mărimea proiecţiei coroanei acestuia pe sol;
- epurare bacteriologică a atmosferei prin distrugerea unei bune parţi din microorganisme prin procesul de degajare a oxigenului şi ozonului, îndeosebi de către conifere, şi nu numai;
- moderarea climatului urban. În oraşe, construcţiile şi suprafeţele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate şi o restricţie a circulaţiei aerului. În apropierea pădurilor, temperatura medie a aerului, în zilele de vară, este cu 2–3,5°C mai scăzută faţă de zonele libere neplantate din oraşe, şi cu 12–14°C mai scăzută decât temperatura construcţiilor şi ariilor betonate şi asfaltate;
- atenuarea poluării fonice. Spaţiile verzi constituie adevărate bariere pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora. Zgomotele, care în mediul urban ating intensităţi cuprinse între 40 şi 80 decibeli, pot fi reduse la jumătate în cazul existenţei unor perdele arborescente cu o lăţime de 200–250 m;
- păstrarea şi perpetuarea vegetaţiei naturale autohtonă din zonele în care sunt situate oraşele, prin furnizarea şi conservarea habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o diversitate mai mare decât în habitatele rurale.

19 martie 2011

17 martie 2011

Programul de lucru

Prin natura activităţii pe care o desfăşor, am de-a face cu tot felul de instituţii, atât bancare cât şi administrative.
Într-una din zilele săptămânii trecute am mers la finanţe să depun Declaratia 112, completată, parafată şi semnată de subsemnatul. Ajung acolo, iau număr de ordine, că doar suntem în „era tehnologiei”. Mă uit, numărul 47, mă uit şi la afişajul de la panou – numărul 46. Sunt fericit, nu am mult de aşteptat. Mă asez pe un scaun şi ... aştept. Trec 15 minute, 20 minute,… nu intră, nu iese nimeni. Mă uit pe uşă, ORAR – ioc, "o fi ora mesei" mă încurajez eu. Mai vin 3,4 persoane, se aşează şi ele la rând, doar suntem o ţară de civilizaţi. Dupa aproximativ 30 minute de aşteptare cade curentul de la afișajul cu numerele de ordine „îmi iau inima în dinţi” şi bat la uşă. Intru în birou. Toţi erau la locul lor şi toţi aveau ceva de lucru la calculator. Nu am reuşit, prin intrarea mea în birou, să-i fac să mă bage în seamă. Ce să fac? Spre cine să mă îndrept? Încep în gând „din oceanul Pacific, a ieşit un peşte mic, şi pe coada lui scria …mă îndrept spre dumneata”. Mă îndrept spre o doamnă (aleasă de…destin) să-i las declaraţia. Are o reacţie care mă descumpăneşte: „ Nu mă deranjaţi, nu vedeţi că sunt foarte ocupată?” Dau un pas înapoi. M-am gândit că probabil am călcat-o pe…„coadă” şi o doare, de a sărit aşa. Dar nu am văzut nimic pe jos, decât bunul meu simţ, călcat în picioare, de către o funcţionară plătită din bani publici.
În final, o altă doamnă se oferă să mă ajute şi primeşte declaraţia respectivă. I-am mulţumit pentru gestul de a-şi îndeplini sarcinile de serviciu.
Apoi, pe lungul drum spre casă, m-am gândit: ce tupeu pe mine dom-le, sa-i deranjez pe oamenii aia în timpul programului. Sau nu erau în timpul programului? Dar eu de unde să ştiu, că n-au ORAR-ul pe uşă.



15 martie 2011

Echitatea 343

Cele de mai jos au fost extrase din ordinul echităţii 343, și în continuare vom enumera câteva probleme reale, pe care probabil le-aţi întâlnit şi dumneavostră.
Art. 2. Prezenta Normă – tehnică a fost elaborată pe baza următoarelor principii:
a) asigurarea unei repartizări echitabile a energiei termice înregistrate de contorul de la
branşament între proprietarii din condominiu;
b) "beneficiarul plăteşte" – proprietarul care beneficiază direct ori indirect, individual sau
colectiv de energia termică consumată în condominiu, trebuie să participe cu o cotă parte la achitarea acesteia;
c) protecţiei consumatorilor din condominiu;
d) răspunderii la cerinţele şi necesităţile de interes şi utilitate publică;
e) utilizării eficiente a resurselor energetice;
f) transparenţei modului de repartizare a energiei termice între proprietarii condominiului.
- Denaturarea rolului robinetului termostatat și a  repartitorului din instrumente care să ajute la evitarea risipei în zilele mai călduroase şi menţinerea unei temperaturi constante în apartament, într-unul al sărăciei care ajută doar la diminuarea facturilor la încălzire, prin închiderea robinetului.
- Apariția mucegaiului în zonele de contact a pereţilor comuni cu pereții apartamentelor în care căldura este oprită.
- Creșterea valorică a facturilor de gaz pe perioada iernii, prin incălzirea locuințelor de către unii locatari cu focul de la aragaz, astfel ei reușesc să aibă costuri mai mici la încălzire, dar plata gazului fiind la comun este suportată de către toţi locatarii de pe scara blocului.
- Costuri mai mari şi căldura mai puţină, pentru cei care au alături "vecini economi", prin transferul termic de la apartamentele încălzite spre cele reci, asta apropo de principiul “beneficiarul plătește”.
- Și nu în ultimul rând intrarea cu”bocancii” în proprietatea noastră , prin modificarea clauzelor din contractul comercial încheiat cu firma prestatoare de serviciu citire –calcul, fără ca noi beneficiarii să putem avea ceva de spus. Din punctul nostru de vedere transferarea consumului de pe partea individuală pe partea comună, nu duce decat la aberații de repartiție a costurilor,repartiția pe partea comună se poate face fără montare de repartitor.
Oare la baza elaborării legilor, ordinelor de tot felul sau normelor metodologice nu ar trebui sa stea realitatea şi nu principiile? Sau legile sunt facute să iasă la număr, fără a urmării repercusiunile lor in realitate.


12 martie 2011