Repartitorul inamic public?

A venit frigul, caloriferele sunt calde, contorul de la încălzire se învârte iar locatarii încep să scoată bani din buzunar – confortul se plăteşte. Acum încep problemele, discuţiile despre preţul gigacaloriei, despre valoarea facturii de la încălzire, despre utilitatea repartitoarelor etc. Reprezentanţii ULALA s-au gândit să dea apă la moară celor care sunt nemulţumiţi de sumele plătite pentru căldură, afirmând în ziarul Adevărul de seară din data de 12.11.2009 că locatarii de la bloc care au montate repartitoare de costuri pe calorifere vor plăti încălzirea locuinţei dublu faţă de cei fără repartitoare, făcând consideraţia că unii sunt fraieri, iar ceilalţi deştepţi.
Asemenea afirmaţii fără argumente, calcule concrete (nu este prima dată) sunt jenante, în special atunci când sunt făcute tocmai de cei care ani de zile le-au promovat ca soluţia salvatoare pentru a nu ne debranşa în masă de la încălzirea centralizată din cauza costurilor ridicate ale energiei termice.
Cum să aprob asemenea afirmaţii când la blocul meu, care are repartitoare, am plătit pe luna octombrie o factură la încălzire în valoare de 695 lei, iar un bloc fără repartitoare a avut o factură in valoare de 2202 lei, concluzia fiind că pe timp călduros nu am aruncat banii pe geam. Pe lângă acest argument concret pe perioada de iarnă octombrie 2008 – aprilie 2009 am făcut un calcul paralel, repartizând valoarea facturii pe metrul pătrat util al fiecărui apartament, iar concluzia a fost că pe varianta repartitoare s-au făcut reduceri de costuri între 10 – 60 % / apt.
NU e vina repartitoarelor că sistemul centralizat de încălzire e VARZĂ, ci a uzurii fizice şi morale a instalaţiilor şi echipamentelor, a existenţei pierderilor mari în producţie şi distribuţie. Aceşti factori duc la scăderea calităţii serviciilor şi la creşterea facturii pentru populaţie.
Repartitorul pur si simplu este un numărător, care contorizează mai repede, mai încet sau chiar deloc, în funcţie de temperatura caloriferului şi a interiorului unde este instalat. Nu este programabil. Este un index, iar robinetul termostatat are rolul de a acţiona în funcţie de temperatura pe care o dorim.
Acest sistem nu rezolvă pierderile regiilor de termoficare, ci veşnicele discuţii între vecini - unul vrea căldură în casă încă din octombrie, altul să nu aibă căldură în calorifere până în decembrie şi chiar după aceea vrea să stea la 15 grade.
Problema nu este sistemul în sine, ci blocul in care locuim deoarece nu este izolat, instalaţia internă este veche cu depuneri semnificative pe pereţii interiori, de abia mai trece agentul termic, şi nu în ultimul rând modul extremist din diferite motive, de a închide caloriferele din încăperile în care nu stăm când afară crapă pietrele de frig, în acest mod apărând depuneri de mucegai care ne distrug blocul.

Termopane şi condens

Apariţia de condens pe foaia de sticlă din interior se produce atunci când există o umiditate ridicată a aerului din incintă, iar suprafaţa sticlei la interior este „rece”. Formarea condensului pe partea interioară a geamului are loc în următoarele situaţii:
• Existenţa surselor generatoare de vapori: activităţi casnice, baie, bucătărie, etc. (într-o incintă standard, cu 4 persoane, aerul este alimentat cu o cantitate de vapori de până la 3 litri/zi).
• Prepararea zilnică a hranei (utilizarea aragazului) generează o cantitate de abur de până la 2 litri /zi.
• Eliminarea prin respiraţie a unei cantităţi suplimentare de vapori determină o creştere a umidităţii, ce are ca rezultat formarea de condens, mai ales în timpul sezonului rece. Într-un spaţiu interior standard, vaporii rezultaţi prin respiraţie alimentează zilnic aerul din interior cu 1-2 litri apă.
• De asemenea, prezenţa plantelor ornamentale, amplasarea necorespunzătoare a surselor de încălzire şi a glafurilor, opturarea circulaţiei aerului prin draperii sau jaluzele şi punţile termice reprezintă alţi factori care contribuie la apariţia condensului.
o Totodată apariţia condensului apare dacă există doi pereţi exteriori sau peretele exterior este din prefabricat.
o Fenomenul de condens apare atunci când aerul din interior este saturat cu vapori, cantitate ce poate fi absorbită de un volum de aer fiind dependentă de temperatură (respectiv amenajări interioare). (cu sprijinul Antocasian srl)

Întreţinerea corectă a tâmplăriei din PVC/AL şi a sticlei termopan

Unul dintre avantajele evidenţiate de către producătorii de profile sau executanţii de tâmplărie îl reprezintă întreţinerea uşoară şi puţin costisitoare . Totuşi pentru ca ferestrele să-şi păstreze în timp aspectul iniţial, utilizatorii trebuie să respecte anumite reguli pentru curăţarea suprafeţei profilelor şi sticlei.
• Profilele trebuie şterse cu lavete din lână, bumbac sau celuloză.
• După montajul tâmplăriei, pentru efectuarea reparaţiilor în jurul geamului este recomandat a se proteja profilele şi sticla termopan cu folie .
• Ştergerea se va face de-a lungul profilului, care se lustruieşte cu mişcări uşoare.
• Soluţia se lasă să acţioneze timp de câteva minute, după care se şterge cu o lavetă umedă.
• Mişcările circulare de ştergere a profilelor trebuie evitate.
• Tâmplăria nu trebuie curăţată „pe uscat” cu obiecte tăioase sau care pot zgâria suprafaţa profilelor.
• Este strict interzis utilizarea la curăţare a produselor pe bază de petrol (benzină, gaz, acetonă, dizolvant, etc.), substanţe acide, praf de curăţat sau a unor bureţi de sârmă.
• Garniturile dintre toc şi cercevea trebuie curăţate periodic la şase luni cu o soluţie adecvată şi o ţesătură foarte absorbantă.
• La întreţinerea geamului termoizolant se va evita ştergerea cu materiale aspre, care ar putea zgâria suprafaţa sticlei.
• Pentru întreţinerea feroneriei în vederea asigurării unei comportări optime, părţile mobile din oţel ale feroneriei şi punctele de închidere trebuie curăţate de praf sau alte depuneri, iar ulterior lubrefiate măcar odată pe an. Se poate utiliza ulei pentru maşina de cusut.
• De asemenea, se va acorda atenţie sporită orificiilor pentru drenarea apei aflate în rama ferestrei.(cu sprijinul Antocasian srl)

De la Primărie

Scumpa noastră Primărie cea de toate zilele vine cu două anunţuri care s-ar putea să-i intereseze pe unii dintre noi. Prima este că în perioada 16 noiembrie 2009 - 28 februarie 2010 programul de lucru cu publicul în cadrul Primăriei Municipiului Arad şi Direcţiei Venituri se va desfăşura zilnic (luni-vineri) între orele 8-18. Iar a doua ne spune că în data de 09.12.2009, începând cu ora 9,00, în sala 70 de la etajul Palatului Administrativ (Primăria Municipiului Arad) se va desfăşura proba scrisă a examenului de atestare a administratorilor de imobile. Accesul candidaţilor întârziaţi în sală, după începerea examenului, este interzisă. Proba orală va avea loc la camera 1, Seviciul Relaţii cu Asociaţiile de Proprietari, începând cu orele 11,00. Candidaţii înscrişi se vor prezenta la examen cu actul de identitate în original

Bine de ştiut

În activitatea mea de zi cu zi ca administrator de bloc mi-am dat seama că de multe ori lumea încalcă anumite reguli, probabil din necunoaştere şi riscă sancţiuni destul de "afectante" la buzunar. Pentru a evita acest lucru vă reamintesc sau vă aduc la cunoştinţă (după caz) reglementările care privesc domiciliul persoanelor şi înscrierea în cartea de imobil aşa cum apar ele în Legea nr. 105/1996
din 25/09/1996.
Aşadar:
-Cetăţenii români cu domiciliul în România au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe domiciliul ori reşedinţa în orice localitate din ţară, în condiţiile legii.
-Persoanele fizice nu pot avea, în acelaşi timp, decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă. În cazul în care acestea deţin mai multe locuinţe îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.
-Domiciliul persoanelor fizice este la adresa din localitatea unde acestea îşi au locuinţa statornică.
-Reşedinţa este locuinţa la care persoanele locuiesc temporar, alta decât cea de domiciliu.
-Persoana care îşi schimbă domiciliul este obligată ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate.
-Persoana care locuieşte temporar mai mult de 45 de zile la altă adresă decât cea de domiciliu este obligată să se prezinte la formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru înscrierea, în cartea de identitate şi în documentele de evidenţă, a menţiunii de stabilire a reşedinţei.
-Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte la reşedinţa stabilită. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.
-Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte cartea de identitate responsabilului cărţii de imobil, în vederea luării în evidenţă.
-Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil, la noua locuinţă, în termen de 5 zile de la sosire.
Nerespectare acestor reguli atrage sancţiuni cu amendă.